Tatiana Lariusina : Situatia politica si economica previzibila este importanta pentru orice investitor serios

Tatiana Lariusina

Despre masurile intreprinse de Guvern in domeniul fiscal, despre planurile executivului si opinia mediului de afaceri vis a vis de reformele in derulare sau proiect ne-a vorbit unul dintre cei mai ponderabili analisti economici din tara Tatiana Lariusina, expert IDIS Viitorul.

Cum comentati obiectivele politicii fiscale şi politicii de administrare fiscală pe anii 2011 – 2013? 

In primul rand trebuie sa recunoastem ca este un semnal pozitiv existent acestei politici. Este pozitiva existenta unui plan pe termen mediu de cheltuieli pentru trei ani, mai ales in contextual conditiilor in care acesta a fost elaborate. Oricum si mediul de afaceri si donatorii au primit un semnal despre modul in care se dezvolta economia nationala. Desi, la fel ca si pana la criza, cresterea economica in mare parte depinde de conjuncture externa, de situatia in economia partenerilor nostri principali, se pare ca Guvernul, potrivit cifrelor, priveste in viitor cu un optimism moderat si conteaza sa obtina nivelul de pana la criza de varsari in buget déjà in 2011. Cu toate acestia persista problema colectarii impozitelor si reducerii acestui risc intern, lucru care constituie principal preocupare a Guvernului. Trebuie sa luam in calcul si deficitul de finantare, creditele externe directionate spre sectorul de stat, inclusive pentru sustinerea bugetului, care poarta de regula un character cyclic, respective in conditiile reducerii veniturilor bugetare, executivul este obligat sa reduca cheltuielile pentru a respecta indicatorii de baza, fixate in memorandumul cu FMI.  In aceste conditii de sustinere externa a bugetului este importanta o buna coordonare a intregului cabinet de ministri si a Bancii Nationale. Aceasta inseamna ca obiectivele de baza ale politicii economice sunt consolidarea sistemului bugetar-fiscal, sustinerea echilibrului financiar in tara si reglementarea eficienta a administrarii fiscale. Critica in adresa Guvernului, in special din partea asociatiilor de business este un fenomen firesc. Important este ca businessul poate direct sa participe la elaborarea unor documente importante prin intermediul grupurilor de lucru, a consiliilor consultative utilizand instrumente ca Agenda nationala de Business a Moldovei sau Cartile albe ale unor sectoare ale economiei. Important este ca dialogul intre mediul de afaceri si putere sa devina o practica curenta de elaborare a politicii economice a tarii.

Companiile care vor mări fondul de salarizare cu 10%, 20% sau 30%, vor plăti din 2011 contribuţii de asigurări sociale de 21%, 19% sau 17%. Credeti ca este un procent in masura sa stimuleze achitarea salariilor "pe alb"?

Masurile propuse sunt numai o parte din ceia de ce ar trebui sa fie facut pentru a reduce ponderea salariilor in plic. Este mai curand o declaratie de intentie a Guvernului, in timp ce pentru rezultate sesizabile in reducerea volumului economiei tenebre este nevoie de niste reforme complexe, indreptate in primul rand pentru eliminarea barierilor institutionale si includerea unor stimulente eficiente pentru business, trebuie sporita eficienta serviciilor publice, trebuie dezvoltata piata serviciilor financiare pentru a reduce volumul platilor chesh, etc. Businessul de multiple ori a pledat pentru largirea bazei impozabile si optimizarea povarei fiscale, in special in partea sociala. O parte buna din sectorul tenebru al economiei reflecta lacunele din legislatie si vulnerabilitatea institutelor existente.

Conform planului Guvernului, in urmatorii doi ani vor fi impozitate conform valorii de piaţă terenurile agricole si bunurile imobiliare de la sate. In opinia dvs. Acest lucru ar fi in masura sa majoreze valoarea pe piata a imobililor din localitatile rurale? Ce scop urmareste statul prin asemenea actiuni?

Se pare ca aceasta masura este indreptata spre stimularea investitiilor interne si externe si vizeaza asa numitele masuri de impozitare transparente, de timpul impozitului pentru autoturismelor de lux sau case de vacant. Totusi, lucrand cu asemenea categorii este mai bines a fie utilizati indicatorii masurabili, asa cum este vansarea-cumpararea imobilului, decat sa fie luata drept baza valoarea de piata, in special in conditiile unei micsorari artificial a valorii activelor de tipul pamantului. De asemenea, trebuie sa tinem cont ca impozitele pentru obiectele de lux lucreaza eficient in cadrul unei politici anticiclice in perioade de crestere economica si nu neaparat ca in 2013 vom trai o asemenea perioada.

Plafonul de înregistrare obligatorie a subiecţilor impozabili cu TVA va fi majorat de la 300 mii lei la 600 mii lei . Care sunt rezultatele scontate ale unei asemenea masuri si ce credeti ca se va reusi?

In Moldova, exact ca si in alte tari in dezvoltare, veniturile se formeaza din impozite indirect. Scopul reformelor din 90 era liberalizarea sistemului fiscal, care ar fid us la transformarea impozitelor indirect, asa cum sunt tarifele si alte impozite comerciale, in TVA. TVA este un impozit de consum, dar nu de investitii si multi au sustinut trecerea spre TVA, deoarece acest impozit intr-o masura mai mica are impact asupra activitatii investitionale, decat alte impozite. Dublarea pragului de inregistrare obligatorie a TVA de facto continua procesul de liberalizare a bazei impozabile si are menirea de a stimuli firmele sa investeasca. Este un pas atent, aproape symbolic, totusi. TVA vizeaza numai sectorul formal. Iata de ce in tari ca a noastra, cu un sector formal mic, acest impozit nu este atat de eficient pe cat s-a crezut. In Moldova un asemenea impozit lucreaza mai degraba ca un impozit pentru vanzare, dar nu ca unul pe valoare adaugata. Mai mult, TVA este un impozit regresiv, ceia ce inseamna ca pentru saraci acesta reprezinta un procent din venit mai mult, decat pentru bogati. Iata de ce ar fi corect sa fie mai complexe ratele TVA, in directia unor rate progresive, de exemplu fiind introduse cote mai inalte pentru produsele de lux si mai mici, sau chiar nule, pentru produse alimentare si medicamente. Aceasta insa ar insemna o extindere a aparatului administrative si a eficientei institutionale.

De ce a fost necesara reintroducerea impozitului pe venit pentru persoanele juridice?

Avem nevoie de mai multe varsari in buget, inclusiv din contul diversificarii surselor, pentru a transforma sistemul fiscal in ultul eficient si corect. Nu puteti nega ca masuri de genul scutirii de impozite pentru majorarea capitalului sau reducerea impozitului pe venit pentru operatiuni financiare, sunt la mana unor grupari de oameni foarte bogati si nu contribuie la majorarea colectarilor fiscale. Cei care sunt impotriva impozitului pentru majorarea de capital spun ca acesti bani sunt o sursa pentru investitii, dar in Moldova, ca si in multe alte tari in dezvoltare declararea venitului in calitate de majorare de capital sau dividente permit evitarea mai multor impozite. Intr-o lume departe de a fi ideala, unde exista probleme la capitolul colectarea impozitelor, aceasta sursa este eficienta in lupta cu evaziunea fiscala. Mai mult aceasta era una din putinele surse de venit pentru bugetele locale, iar reanimarea lui va consolida situatia in localitati. In sfarsit, oricat de tentanta nu ar fi cota zero pentru venit in bucletele investionale sau in rapoarte la forumuri, situatia politica si economica previzibila este mult mai importanta pentru orice investitor serios.

Ion Toma