Viorel Chivriga: Furtunoasa sau de cooperare, relatia BNM-Guvern

Viorel Chivriga

Expertul economic al IDIS Viitorul analizeaza efectele instituirii unui organ de supraveghere, care va monitoriza activitatea Băncii Naţionale, despre criza euro si implicatiile impozitarii indirecte.

Ce nu-i in regula cu impozitarea indirecta si care sunt riscurile pe care le implica instituirea acestui procedeu in lipsa unui mecanism clar dupa care va fi aplicat?

Imaginati-va cum poate fi colectat un impozit in lipsa unui mecanism clar stabilit de stat si în conditiile, când contribuabilii habar nu au ce impozit trebuie sa achite si pentru ce. La fel, imaginati-vă reactia concetătenilor nostri, care muncesc peste hotare, inclusiv în statele cu care R. Moldova a semnat acorduri sau conventii cu privire la evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale. Convenţii (Acorduri) între Republica Moldova şi alte state pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit şi pe proprietate (capital) sunt în jur de 40, iar persoane care cad sub incidenta acestora sunt sute de mii. Ar fi just să ne gândim la acesti oameni. Ei sunt cei, cărora statul le datorează enorm. Despre acest lucru, Adam Smith scria în anul 1776: "trebuie ca supusii fiecărui stat sa contribuie, pe cat este posibil, la sustinerea statului, in raport cu posibilitătile respective, adică in raport cu venitul de care, sub protectia acelui stat, ei se pot bucura. Din observarea sau neglijarea acestui principiu rezulta ceea ce se numeste – justitia sau injustitia statului, echitatea sau inechitatea la impunerea contribuabililor". Si în final, din considerentele enumerate, si fără un mecanism clar nu ar fi posibila colectarea impozitului.

Guvernul a examinat un proiect despre instituirea unui organ de supraveghere, care va monitoriza activitatea Băncii Naţionale. Înseamnă aceasta o reducere a autonomiei BNM?

Separarea functiei executive de functia de supraveghere este un standard international. Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament. Respectiv instituirea unui organ de supraveghere a căror membri sunt deputati din Parlament nu schimba subordonarea ierarhica existenta. Pe de altă parte, Legea cu privire la Banca Natională contine deja prevederi, care prevăd supravegherea activitătii băncii. Ca exemplu, potrivit legii, Guvernatorul Băncii Naţionale sau membrii Consiliului de administraţie trebuie să explice Parlamentului sau comisiilor lui permanente politica Băncii Naţionale, să avizeze proiecte de legi, la cererea Parlamentului. La fel, anual, cel mai târziu la 1 februarie, Banca Naţională transmite Parlamentului şi Guvernului şi publică un raport privind evaluarea stării economice şi financiare a statului, descrierea politicii monetare şi valutare, pe care Banca Naţională o propune pentru anul următor şi pentru un termen mai îndelungat, şi considerentele din care Banca Naţională a reieşit la stabilirea ei.

Am văzut ca premierul a fost nemultumit ca in Consiliu nu a fost introdus un reprezentant al Guvernului. Cat de justificat a fost protestul formulat de Vlad Filat si de ce este important pentru executiv sa fie reprezentat in noul organ?

Legea scrie clar, Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare. La fel, Banca Naţională furnizează organelor economice şi financiare ale Guvernului, la cererea acestora, informaţii referitoare la problemele monetare şi financiare. Organele menţionate, la rândul lor, furnizează Băncii Naţionale, la cererea ei, informaţii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare. Banca Naţională împreună cu Guvernul mai prezintă Parlamentului prognoza executării balanţei de plăţi a statului pentru anul curent şi anul următor. Din toate acestea, ar trebui să fie o colaborare furtunoasă între Banca Natională si Guvern. Iar monitorizarea BNM de către Guvern, prin reprezentantul său ar pune la îndoială această cooperare.

Si încă ceva. Orice proiect de act normativ al autorităţilor publice care priveşte domeniile în care Banca Naţională are atribuţii este adoptat după ce, în prealabil, s-a solicitat avizul Băncii Naţionale. Si, în final, Banca Naţională este independentă în exercitarea atribuţiilor sale stabilite de lege şi nu trebuie să solicite sau să primească instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.

Guvernatorul BNM a vorbit in context despre interferenta politicilor fiscale si monetare. Ar fi acesta un argument suficient ca sa convingă deputatii sa tina la distanta Guvernul de BNM?

Din contra, atunci când exista interferente  si ele exista nu doar la nivel de politici monetare si fiscale, dar si cu cele ce tin de dezvoltarea sectorului real al tarii, este necesar ca aceste subiecte sa fie discutate in structuri care pot tine cont de toate interesele. Faptul ca se instituie un organ permanent cu membrii din Parlament este deja un pas mare spre o gestionarea “impartiala” a politicilor monetare. Membrii consiliului de supraveghere fiind deputati in parlament sunt cointeresati in promovarea echilibrata a tuturor politicilor si sunt abilitati cu drepturi de a cere opinii de la Guvern, după cum si Guvernul de a veni cu propuneri. Oricum, Guvernul nu trebuie tinut la distanta. Trebuie facilitat un dialog profesionist in interesul tarii. Este important ca rolul Consiliului de Supraveghere sa nu fie limitat doar la control, dar sa faciliteze crearea unor politici echilibrate si echidistante, evident cu conservarea principiilor fundamentale ale gestionarii domeniului financiar-monetar al unui stat.

Din nou proiectul respectiv prevede ca un membru al consiliului de observatori BNM poate fi schimbat cu 2/3 din voturi. 2/3 este majoritatea de care se cam împiedica in ultimul timp parlamentul nostru. Credeti ca este justificata o asemenea prevedere? De ce?

Piedicile persistă acolo, unde nu există dorintă pentru dialog si unde nu se cunoaste calea spre consens. Trebuie să învătăm să abordăm în mod profesionist problemele, astfel ca legitimitatea, independenta si reprezentativitatea să predomine în luarea deciziilor. Cred, că decizia luată este corectă.

BNM a declarat ca anul viitor presiunile deflationiste generate de consecintele crizei datoriilor suverane din zona euro se vor accentua. Cum vom simti in RM acest lucru?

Specialistii cred, că nu se vor înregistra in 2012 presiuni deflationiste similare cu cele din 2009. Prognozele agentiilor si institutiilor internationale privind inflatia prognozata pe anul 2012 variază intre 1.7% si 2.1%. Moldova fiind o tara mica cu un grad mare de consum bazat pe import desigur este puternic influentata de preturile din regiune, inclusiv si din zona euro. Prognozele privind efecte inflationiste mai reduse in 2012 fata de 2011 vor fi partial importate si in Moldova pe unele categorii de produse si servicii cu care exista comert mai intens cu tarile comunitătii euro. Dar decalajul de inflatie fata de 2011 in zona euro este suficient de mic ca sa fie un factor critic in formarea trendurilor inflationiste pentru Moldova.

Criza euro despre care se tot vorbeste se regăseste in proiectul bugetului pentru anul viitor? In ce măsura vom fi protejati de un nou val de criza si eventual de noi cresteri de preturi?

Este important sa întrebam ce resurse avem care ar putea fi antrenate in acoperirea unor eventuale decalaje provocate de criza. Moldova nu a avut aceste resurse nici atunci când a intrat in primul val de criza, având anterior înregistrate supraexecutari de venituri la buget. Resursele financiare sunt limitate, dar parteneriatele actuale externe pot ajuta la atenuarea unor potentiale efecte negative.

Ion Toma